Revenim cu partea a doua a articolului cu privire la legea zilierilor. Urmeaza o analiza asupra legii dialogului social. Daca pana la aparitia articolului cu privire la dialogul social aveti intrebari sau nelamuriri, nu ezitati sa ne contactati.

ART. 5

(1) Beneficiarul are următoarele drepturi:

a) să stabilească activităţile pe care urmează să le desfăşoare zilierul, locul executării activităţii şi durata acesteia;

b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a lucrărilor.

(2) Beneficiarul are următoarele obligaţii:

a) să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Registrul de evidenţă a zilierilor se păstrează la sediul beneficiarului;

b) să completeze Registrul de evidenţă a zilierilor, înainte de începerea activităţii, conform instrucţiunilor prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege;

c) să prezinte Registrul de evidenţă a zilierilor organelor de control abilitate;

d) să asigure instruirea şi informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează să o presteze, riscurile şi pericolele la care poate fi expus în exercitarea activităţii, precum şi cu privire la drepturile zilierului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Instruirea are loc zilnic, înainte de începerea activităţii;

e) să plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită;

f) să asigure, pe propria cheltuială, echipamente de lucru şi de protecţie care se impun datorită naturii şi specificului activităţii desfăşurate de zilier.

Lipsesc drepturile zilierului. Unul dintre cele mai importante, care ar fi putut fi prevazute, ar fi fost : dreptul la repaus sapatamanal, cel putin in situatia in care acelasi zilier presteaza 5 zile consecutive pentru acelasi beneficiar. Singurul drept explicit este acela de a primi contraprestatia pentru munca depusa.

ART. 6

(1) Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier este în sarcina beneficiarului.

(2) Cuantumul impozitului prevăzut la alin. (1) este de 16% calculat la remuneraţia brută şi se virează în conformitate cu prevederile 571 10 202 58 30>art. 58 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Impozitul pe venit prevazut de art. 6 reprezinta si singura sarcina fiscala cu privire la activitatea ziliera. Lipseste contributia la Bugetul de Pensii, la Casa Nationala de Sanatate, pentru somaj, ceea ce exclude aceste persoane si de la beneficiul acestor plati, in sensul ca nu vor beneficia de somaj, de asigurare de sanatate si de vechime in munca si pensie pentru perioada lucrata ca zilier. Din normele de aplicare reiese faptul ca impozitul va fi retinut din fiecare plata efectuata zilierului si se va vira la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a efectuat plata.

ART. 7

(1) Beneficiarul are obligaţia să înregistreze în Registrul de evidenţă a zilierilor, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care are raporturi de muncă în baza prezentei legi. Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.

Art. 7 este dezvoltat de Normele de aplicare, in sensul ca in curpinsul acestora este prevazut modul detaliat de completare a Registrului

Ceea ce este notabil, este si faptul ca in conformitate cu normele, Registrul se tipăreşte şi se înseriază de Imprimeria Naţională, iar distribuirea acestuia se face, la cerere şi contra cost, de Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Înscrierea datelor în registru se face numai cu cerneală sau pastă albastră. Orice modificare a datelor înscrise se face prin tăierea cu o linie orizontală cu cerneală sau pastă roşie şi prin înscrierea datelor corecte de asemenea cu cerneală sau pastă roşie, lăsându-se vizibilă înscrierea anterioară şi prin aplicarea ştampilei şi semnăturii beneficiarului de lucrări. Înscrierea datelor se face în ordinea cronologică a utilizării zilierilor.

Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor. Nu se lasă pagini şi poziţii libere între paginile registrului. Pe prima pagină a registrului se completează datele de identificare ale beneficiarului de lucrări.

ART. 8

(1) Activitatea desfăşurată în condiţiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acesta va putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie.

(2) Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.

Desi reiesea implicit din text, legiuitorul a inteles sa precizeze expres.

ART. 9

(1) Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi, în condiţiile prevăzute la alin. (2).

(2) Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru, înainte de semnarea în Registrul de evidenţă a zilierilor de către zilier şi beneficiar.

(3) Dovada plăţii remuneraţiei zilnice se face prin semnătura zilierului în Registrul de evidenţă a zilierilor.

Desi legea prevede negocierea directa, este putin probabil ca aceasta negociere sa aiba loc in mod real, ci se va adopta probabil un sistem impus de beneficiar.

Cuantumul remuneratiei brute orare nu poate fi mai mic de 2 lei/ora si nici mai mare de 10 lei pe ora, ceea ce reprezinta, pentru 20 de zile proximativ intr-o luna calendaristica o remuneratie minima bruta de 320 RON, in conditiile in care o activitate calificata, prestata in baza unui contract de munca este remunerata minim cu 670 RON, pentru aceeasi perioada.

Pana la aparitia prezentei legi, si persoanele necalificate trebuiau sa fie parte a unui contract de munca. Iar daca am raporta un eventual contract de munca fie si la perioada de 90 de zile cumulate, remuneratia ar fi fost de 670 RON/luna. Remuneratia maxima bruta pentru 20 de zile lucrate intr-o luna calendaristica va fi de 1600 RON. Este putin probabil ca in practica sa existe zilieri cu remuneratie maxima, atata timp cat minimul este la nivelul de 2 lei. Beneficiarii vor adopta sistemul romanesc, pe principiul “intotdeauna se va gasi un zilier dispus sa munceasca pentru mai putin”.

ART. 10

(1) Zilierul care se angajează la prestarea muncii în baza prezentei legi se presupune că este apt pentru prestarea acelei munci.

(2) Zilierul are dreptul să beneficieze de echipament de protecţie şi de mijloacele tehnice necesare desfăşurării activităţii.

Spre deosebire de relatiile reglementate de dreptul muncii in general, in domeniul muncii cu ziua, nu este necesara prezentarea de catre zilier a unei adeverinte de la medicul de familie din care sa reiasa ca este apt de munca. Relatia beneficiar-zilier poate fi rezumata pe principiul “Beneficiarul se prezinta la munca, o presteaza, la sfarsitul zilei ia banii si pleaca, fara alte formalitati in afara registrului de evidenta.”

ART. 11

Se pot presta activităţi cu caracter ocazional în următoarele domenii:

a) agricultură;

b) vânătoare şi pescuit;

c) silvicultură, exclusiv exploatări forestiere;

d) piscicultură şi acvacultură;

e) pomicultură şi viticultură;

f) apicultură;

g) zootehnie;

h) spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural;

i) manipulări de mărfuri;

j) activităţi de întreţinere şi curăţenie.

Prin enumerarea limitativa a articolului, se restrange domeniul aplicarii legii, de la toate tipurile de munca necalificata, la cele cateva domenii aratate. In mod normal, apreciem ca atata timp cat se vorbeste despre munca necalificata, domeniile de aplciare ale legii zilierilor ar fi trebuit sa corespunda COR, care cuprinde mai multe categorii de muncitori necalificati. Probabil in practica, desi in registru se va evidentia un anumit tip de activitate, corespunzator legii, in fapt se vor presta si alte activitati necalificate, inclusiv in alte ramuri ale economiei. Din punctul nostru de vedere, litera j este mult prea generala in acest sens, “activitatile de intretinere si curatenie” urmand a fi interpretate in sens larg.

Din articolul urmator, respectiv cel care cuprinde sanctiunile contraventionale pentru nerespectarea prevederilor legii, nu reiese faptul ca folosirea zilierilor si pentru alte activitati necalificate constituie contraventie, iar de principiu, o norma legala fara sanctiune, fie ramane fara efect, fie urmeaza a fi incalcata frecvent, in lipsa unei sanctiuni.

Din punctul nostru de vedere, in masura in care se dorea la nivel de legiuitor restrictionarea folosirii muncii la negru la acele domenii si activitati din art. 11, ar fi trebuit ca art. 12 sa contina si sintagma: “folosirea muncii cu ziua in alte domenii si pentru alte activitati, se sanctioneaza cu amenda de la...-la...”

ART. 14

Litigiile dintre beneficiar şi zilier nerezolvate pe cale amiabilă se soluţionează de către judecătoria competentă în a cărei rază teritorială se află locul desfăşurării activităţii zilierului.

Delimitarea intre aceasta lege si dreptul muncii este completa, excluzand litigiile dintre zilieri si beneficiari sau intre beneficiari si zilieri de la regulile procedurale specifice ale dreptului muncii : instanta de fond Tribunalul, termene de judecata mai mici, lipsa taxei de timbru,o singura cale de atac, etc.

In speranta ca cele cateva consideratii asupra legii zilierilor vor clarifica o parte din neclaritatile beneficiarilor si zilierilor deopotriva, vom reveni cu alte analize asupra actelor normative relevante in domeniul dreptului muncii.

Daca citind cele doua parti ale acestui articol aveti in continuare nelamuriri, nu ezitati sa contactati cabinetul nostru folosind formularul de la pagina CONTACT.