Unitatea administrativă de comună a fost legiferată pe teritoriul României începand cu 31martie 1864, în perioada Vechiului Regat, după Unire ea fiind extinsă și pe noile teritorii. Legea 394/1864 a fost promulgata de Alecsandru Ioan Cuza si a introdus notiunea de comuna si primar.

 

Iata textul legii, in limbajul vremii:

" ALECSANDRU IOAN I

 

cu mila lui Dumnedeu si vointa nationala

Domnu Principatelor-Unite-Romane.

 

La toti de fata si viitoriu sanatate.

 

Luandu in consideratie raportulu cu No. 8,433, alu Domnului Ministru Secretaru de Statu la Departamentulu de Interne, pe lange care Mi s'a presentatu spre interire Proiectulu de lege, Comunala votatu si adoptatu de Adunarea legislativa

 

Amu interitu si interimu, promulgatu si promulgamu ce urmedia:

 

CAP. 1

FORMAREA COMUNEI

 

ART. 1

Tote satele, orasiele si orasielele (tergurile) Romaniei, voru forma pe viitoriu comune indipendinte, supuse legei de fatie.

Comunele se inpartu in comune rurale, compusse din unul sau mai multe sate catune etc. si In comune urbane, adica orasie si orasiele.

ART. 2

Comuna ingrijesce singura interessele sale si se administra de sine in marginea legiloru. Ea formedia o persona juridica.

ART. 3

Totu locuitorulu face parte dintr'o comuna si contribue la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afara de unu centru de populatiune, sunt indatoriti se se inscrie si se faca parte din comuna cea mai apropiata de locuintia loru.

ART. 4

Nici o comuna nu va pute numera mai putinu de una suta familii seu cinci sute locuitori.

Satele care nu voru ajunge la acestu numeru, precum si catunele si locuintiele isolate, se voru uni cu comuna cea mai apropiata.

Satele carii, avendu mai putinu de una suta familii, aru declara ca potu se sustine singure sarciniele comunale, se voru pute recunosce ca comune.

ART. 5

Neputendu o comuna purta singura tote sarcinele ce 'i sunt inpuse, va ave dreptulu se se intrunesca cu una, seu mai multe comune vecine, spre a forma numai o singura comuna in privintia acelor sarcini.

Asemene si candu administratiunea unei comune aru intempina dificultati din causa prea marei intinderi seu prea marelui numeru de familii domiciliate in intrulu ei, comuna se va pute subdesparti in mai multe sectiuni, dara care totusi, in interessele cele mari si in raporturile sale esteriore, va infatisia una si singura comuna, si va ave o unitate de administratiune.

Nici o intrunire seu deslipire a unei comune nu se va pute face de catu din trei in trei ani, socotindu-se de la anteia classificare.

ART. 6

Tote intrunirile si deslipirile despre care se vorbesce in articolulu de mai susu, nu se voru pute efectua de catu dupa urmatorele moduri:

Consiliulu comunalu, despre care se va vorbi mai la vale, alu comunei care aru dori intrunirea sea cu o alta comuna, seu deslipirea uneia din partile sale, va fi datoru a esamina prealabilu chuestiunea, consultendu si pe cei mai inpusi dintra contribuabilii comunei. Asemene consultare se va face si de catra Consiliele celor-l-alte comune interessate in chuestiune.

La casu de invoirea tutuloru partiloru interessate, Consiliele comunale respective vor constata decisiunea luata prin unu procesu verbalu, care se va aduce la cunoscintia Prefectului; Prefectulu, in urma chibsuirei facuta cu Comitetulu permanentu, va raporta Ministeriului de Interne, spre a se interi lucrarea prin ordonantie Domnesca, iar la casu de contestatiune din partea unia din partile interessate, chuestiunea se va supune aprobarei Comitetului permanentu de districtu, remaindu decisiunea definitiva la acestu din urma.

Comitetulu permanentu aflendu nedomirire in hotararea chuestiunei, va pute numi o Comisiune consultativa compussa dintra membrii cei mai luminati ai comuneloru interessate; acea Comissiune intrunindu-se cu Consiliele comunale respective sub presedintia Sub-prefectului arondisimentului in care se afla comuna care cere intrunirea seu deslipirea, va espune resultatulu deliberatiunei printr'unu prescriptu-verbalu, care se va comunica Comitetului permanentu.

ART. 7

Ori ce intrunire seu deslipire de comuna ar modifica circonscriptiunea unui districtu, nu se va pute pronuncia de catu prin o lege.

ART. 8

Averea proprie a comunei intregi, seu a unei parti din comuna care se intrunesce cu o alta comuna vecina, remane a sa proprie.

ART. 9

Classificarea comuneloru in rurale si urbane, dupa cuprinderea Art. 1. se va face de catra Guvernu si se va supune Camerei in cea anteiu sessiune dupa promulgarea acestei legi.

Nici o schimbare in classificarea acesta nu se va pute apoi face de catu, in intervalulu de cinci in cinci ani, totu prin lege.

 

CAP. 2

DATORIILE COMUNELORU

 

ART. 10

Fia-care comuna este datore a ave o casa a comunei numita Primarie.

ART. 11

Fia-care comuna este datore a ingriji de cultulu, de biserica seu de bisericele religiunei la care apartine. Ea este datore a plati pe preotii si servitorii bisericiloru sale. Nimeni inse nu este indatoratu se contribue pentru serviciulu unui cultu care nu este alu seu.

ART. 12

Contributiunea pentru serviciulu cultului va fi deosebita de cele-l-alte dari.

ART. 13

Fia-care comuna este datore a ingriji de neputinciosii sei si de copii gesiti.

ART. 14

Fia-care comuna va fi datore a ave una seu mai multe scole de baeti si de fete, conformu dispositiiloru legei de instructiune publica.

ART. 15

Fia-care comuna urbana va ave un corpu de pompieri bine disciplinati, instruiti la mestesiugulu loru si inarmati.

ART. 16

Fia-care comuna urbana de la 6,000 locuitori in susu va ingriji a ave unu spitalu pentru bolnavi seu scapetati, in marginile trebuintieloru si mijlocelor sale, daca nu esista spitalu centralu, si fara a se prejudeca subsidiile ce asemene spitalu comunalu aru primi din casa judetiului seu a Statului.

ART. 17

Fia-care comuna rurala de la 500 locuitori in susu, va fi datore a ave tauri, armassari si berbeci de soiu, pentru inbunatetirea viteloru.

Asemene fia-care comuna rurala este datore a ave o gradina de plantatiune pentru respendirea dudiloru (agudiloru.)

 

CAP. 3

COMPUNEREA AUTORITATEI COMUNALE

 

ART. 18

Fia-care comuna este represintata prin unu Consiliu comunalu, a caruia compunere, alegere si atributiuni se determine mai josu.

Administratiunea trebiloru fia-caria comune este incredintiata unei persone care porta numele de "Primarulu comunei".

Atributiunile acestui magistratu se voru determina mai josu.

ART. 19

Consiliulu comunalu se compune de cinci Membrii seu consiliari in comunele pana la 1,500 locuitori.

*T*

De 7  Membrii seu Consiliari in acele de la 1,500  pana la 3,000 locuitori.

De 9  Membrii           -  de la 3,000 pana la 5,000.

De 11 Membrii           -    5,000 pana   15,000.

De 13 Membrii           -   15,000 pana   30,000.

De 15 Membrii           -   30,000 pana   50,000.

De 17 Membrii           -   50,000 pana  in susu.

*ST*

ART. 20

Nu potu fi Consiliari in comunele urbane cei ce nu sciu scrie si ceti.

 

CAP. 4

DESPRE ALEGATORII COMUNALI

 

ART. 21

Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei.

ART. 22

Sunt alegetori in comuna:

a) Romanii ce se afla in conditiunile stipulate prin legea de fatia.

b) Strainii carii voru fi dobinditu inpamentenirea mica.

c) Toti acestia voru trebui se aiba virsta legiuita, se fia domiciliati in comuna cu sese luni inainte si se platesca catra Statu contributiunea directa in urmatorea proportiune:

*T*

in comunele rurale o dare catra Statu de ......................... lei 48.

in comunele urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitori, .............  "  80.

in acele de la 15,000 in susu, ...................................  " 110.

*ST*

Aceste inposite in comunele urbane se compunu de 48 lei contributiunea personala si de sossele, iar restulu de inpositu fonciaru.

d) Sunt asemene alegetori, patentarii pana la a cincea classa inclusivu, carii se voru bucura de calitatile insemnate la litera a, si b, si carii voru ave virsta si timpulu domiciliului prescrise la litera c).

ART. 23

Contributiunile platite de catra femeie se potu tinea in sama barbatului asemene si contributiunile platite de catra minorii tatalui loru.

Vaduva va pute, de va voi, socoti fiului seu celui mai mare, seu ginerului seu, contributiunile ce platesce spre a'i procura dreptulu de alegetoru.

ART. 24

Dreptulu de alegetoru se constata dupa catimea contributiuniloru platite in cursulu anului espirata inaintea alegerei.

ART. 25

Sunt alegatori fara nici unu censu (contributiune), toti preotii, professorii si institutorii de ori ce gradu, doctorii si licentiatii, advocatii, medicii, inginerii, arhitectii, toti acestia avendu diplome liberate, seu recunoscute de Guvernu, precum si functionarii civili seu militari retrasi din serviciu, carii voru justifica sa primescu o pensiune anuala de 2,000 lei celu putinu.

ART. 26

Israelitii pamenteni, pana ce voru areta ca au simtimentile si moravurile romanesci si pana la o modificare a legei de fatie, nu voru pute esercita drepturile comunale de catu in conditiunile urmatore:

a) Daca servindu in armata Ramana au dobanditu rangulu de sub-oficeru.

b) Daca a seversitu cursulu de colegiu seu de facultate in Romania.

c) Daca dupa studii regulate a dobanditu de la o facultate straina diploma de doctoru seu de licentiatu in ori ce specialitate, trebuindu inse ca acesta diploma sa fia recunoscuta de Guvernului Terei.

d) Daca a intemeiatu in Romania o fabrica seu o manufactura folositore Terei si care ocupa celu putinu 50 meseriasi.


ART. 27

Nu potu fi alegetori comunali, ori care aru fi contributiunea ce platescu catra Statu:

1) Servitorii carii primescu simbrie.

2) Interdictii.

3) Falitii nereabilitati.

4) Cei osanditi judecatoresce la o pedepsa criminala seu la o pedepsa corectiunala, pentru urmatorele delicte:

a) Furtisagu.

b) Abusu de incredere.

c) Insielaciune.

d) Spargere de peceti si sustragere de acte depuse in locuri publice.

5) Acei ce in publicu sunt conoscuti ca tenu case de prostitutiune seu de jocu de carti.

ART. 28

Listele alegetoriloru se pregatescu pe fia-care anu de catra Primarii comuneloru pe basa ultimeloru roluri de contributiuni.

Aceste liste provisorii se afisiedie in cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Ianuarie, in fia care comuna.

ART. 29

Reclamatiunele se voru adressa Prefecturei in cele d'anteiu trei septamani de la data afisierei, iar la comunele rurale la Sub prefect, care le indreptedia Prefectului. Dupa ce Prefectulu, cu asistentia ConsiliuluI permanentu, va fi hotaratu asupra tutuloru reclamatiuneloru ivite, elu incheia listele definitive si le publica negresitu pana la cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Fevruarie.

ART. 30

In cele trei septamani ce urmedia, nemultiumitii voru pute apela in contra hotaririloru Prefectului la Tribunalulu districtului, iaru contra hotaririloru Tribunalului la Curtea de cassatiune pana in 30 dile dupa primirea hotararei Tribunalului.

Tribunalulu si Curtea de cassatiune statuedia de urgentie.

Ori-ce persona admise in listele electorale pote reclama inscrierea seu stergerea ori carui individu omisu seu nedreptu inscrisu in lista alegetoriloru comunei din care elu insusi face parte.

ART. 31

Listele odata redigiate dupa indeplinirea formalitatiloru de mai susu devinu definitive de la 1 Martie si pentru totu cursulu anului, pana la urmatorulu 1 Martie.

 

CAP. 5

DESPRE ADUNAREA ALEGATORILORU COMUNALI

 

ART. 32

Adunarea alegatoriloru in comunele urbane are locu din patru in patru ani spre alegerea Membriloru Consiliului Comunalu, reinoindu-se acestia pe jumatate prin tragerea la sorti din duoi in duoi ani.

La comunele rurale alegerea se face din duoi in duoi ani, reinoindu-se numai o a treia parte din membrii la unu anu.

Acesta adunare se face la cea anteiu Duminica a lunei lui Noemvrie. Ea nu se convoca estraordinarmente, de catu la casu de vacantia celu putinu de o a treia parte a numerului intregu alu Consilieriloru.

ART. 33

Primarele comunei convoca pe alegetori celu putinu cu 15 dile inaintea dilei ficsate pentru alegere. Convocare se face prin publicarea si afisiarea dilei ficsate la Primarie si in totu cuprinsulu comunei.

ART. 34

Alegetorii se intrunescu intr'o singura adunare, daca numerulu loru nu trece peste 300. Candu numerulu va fi mai mare, colegiulu se inparte in mai multe sectiuni analoge cu sectiunile in care este despartita comuna. In afisurile seu publicatiunile de convocare, se arata anume in ce sectiune fia care alegetoru are se votedie.

ART. 35

Adunarea alegetoriloru nu se pote ocupa de catu numai de alegerile pentru care ea este convocata.

ART. 36

Primarele comunei ori in lipsei celu mai in virsta din membrii consiliului, presida Adunarea; Secretarii sunt cei duoi mai tineri din alegetori.

ART. 37

Fiindu mai multe sectiuni, fia-care are de Presedinte pe unu membru alu consiliului, si Secretaru precum mai sus.

ART. 38

Lipsindu membrii Consiliului, biuroulu se formedia de catra, persoanele din senulu corpului alegetoriloru, alesi de catra insusi alegetori.

ART. 39

Presedintele are singuru politia seunarei; nici o putere armata si nici unu agentu alu politiei nu va putea sta in sala seu imprejurulu salei Adunarei, afara de casulu candu acesta se va cere de catra Presedintele.

ART. 40

Presedintele face cunoscutu Adunarei numerulu personeloru de alesu.

ART. 41

Fia-care alegatoru chiematu la rendulu seu, depune biletulu seu scrisu pe hartie alba si inchisu intr'o cutia cu doua incuetori, ale carora chei se pastredia una de catra Presedinte si alta de catra celu mai batranu dintra Secretari.

Celu ce nu scie sa scrie chiama pe unulu dintra alegetori in care are incredere si 'i scrie biletulu.

ART. 42

Dupa ce au fostu chiemati toti alegetorii succesivu dupa ordinulu alfabetului, se mai face o ultima chiemare aceloru carii pote au lipsitu din sala, iar scrutinulu remane deschisu pana la 4 ore sera. Pentru assigurarea lui se voru pune pecetile mai multora dintra alegetori si voru pute chiaru remanea in sala pentru pada lui.

ART. 43

La deschiderea urnei, fia-care biletu se desface inaintea publicului, numele esitu se scrie de catra fia-care Secretaru pe o lista, si resultatulu generalu se proclama de catra Presedinte.

ART. 44

Biletele care cuprindu nume neintielese, seu semne de ori ce natura, care aru presupune o prealabila intielegere, sunt nula.

ART. 45

Alegerea se face prin majoritate relativa, iar in casu candu nu se va pute intruni o treime de voturi, se va procede la o noua alegere in termenu de 15 dile.

ART. 46

Processele verbale ale alegetoriloru, constatatore tutuloru operatiuneloru sevarsite, se tramitu de indata Consiliului permanentu; iar in orasiele Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Braila, Ismailu si Ploesci, Ministeriului de Interne. Unu alu doilea esemplaru alu acestoru processe verbale se conserva in cancelaria comunala.

ART. 47

Ori-ce contestatiune asupra alegeriloru se face la Consiliile permanente in termenu de 10 dile; iar in orasiele Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Braila, Ismailu si Ploesci, se adressedia Ministeriului de Interne, care consultendu consiliulu de Statu, va putea casa alegerile daca se constata iregularitati grave, in acestu casu se procede la alegeri nuoi in termenu de 30 dile.

Cassarea seu mantinerea alegeriloru nu pote prejudeca intru nimicu actiunea publica, care se pote intenta in contra acelora ce aru fi comisu in cursulu operatiuniloru electorale, ori ce feliu de delictu, prevediutu si pedepsitu de lege.

 

CAP. 6

DESPRE ELIGIBILI

 

ART. 48

Pentru a fi alesu Membru unui Consiliu comunalu se ceru acelesi conditii ca ei pentru a fi alegetoru.

ART. 49

Functiunile de membrii ai Consiliului comunalu, sunt necompatibile cu ori ce functiune salariata a Statului.

ART. 50

Membrii unuia si aceluiasi Consiliu nu potu fi uniti intra dinsii prin legaturi de inrudire, seu aliantie de familie, pana la alu treilea gradu inclusivu.

ART. 51

Membrii consiliului, la intrarea in functie, pronuntie urmatorulu juramentu in fatia unui delegatu alu Guvernului, iar acei ai orasiului Bucuresci in fatia Ministeriului de Interne, "juru credintia Domnitorului, supunere legiloru terei si sprijinu interesseloru comunei. Asa sa 'mi ajute Dumnedieu".

ART. 52

Membrii consiliului Comunale rurale isi dau demisiunea loru catra Sub-prefectu, iar acei ai Consiliiloru urbane catra Prefecti, Membrii consiliului comunale din cele septe orase mentionate in Art. 47, isi dau demisiunea d'a dreptulu catra Ministeriulu de Interne.

 

CAP. 7

DESPRE INTRUNIREA SI DELIBERARILE CONSILIILORU COMUNALE

 

ART. 53

Consiliulu se aduna de cate ori ilu ceru trebile speciale ale comunei, regulatu inse elu se convoca celu putinu odata pe luna, afara de acesta se aduna in sedintie estraordinare, ori de cate ori interesulu comunei aru cere.

Convocarea se face prin Primarele comunei, seu dupa cererea unei treimi a membriloru Consiliului comunalu.

Convocarea se face celu putinu cu o di inainte prin circulara, in care fia-care consiliaru subscrie ca a vediuti chiemarea.

ART. 54

Consiliulu nu pote delibera de catu fiindu fatia majoritate absoluta a Membriloru sei. Daca inse s'a facutu de doua ori convocare regulata fara nici unu resultatu, atunci la a treia convocare consiliulu lucredia cu membrii presenti.

ART. 55

Primarele comunei, seu in lipsei inteiulu seu agiutoru ori in lipsa si a acestuia celu mai in virsta dintra Membrii, deschide, presida si inchide sedintia. Hotararile se dau cu majoritate absoluta de voturi, la casu de paritate, propunerea asupra caria se desbate, cade.

ART. 56

Toti membrii 'si dau votulu pe fatia, afara numai de casurile unde sunt persone in jocu, precumu numiri in functiuni, revocari si suspendari de functiuni etc. In asemenea casuri votulu este secretu.

Primarulu votedia celu dupa urma.

ART. 57

Ori-ce membru alu comunei este opritu:

1) De a sta fatia la deliberarea chuestiuniloru in care are unu interessu personalu, adica candu hotararea ce se va lua va putea aduce lui seu rudeloru si aliatiloru lui vre unu avantagiu seu paguba.

2) De a lua parte la vre unu serviciu, la vre o stringere de dari, la vre o dare in antreprisa, seu a figura ca garantu in vre o antreprisa a comunei.

3) De a interveni ca advocati seu plenipotenti in processele pornite in contra comunei, precumu nici a apara cu plata vre unu processu alu comunei.

ART. 58

Tote hotararile Consiliului se inscriu intr'o condica tenuta de secretiri; ele se sub-semnedia de membrii, si sunt pururea la dispositiunea ori-carui cetatenu din comuna, seu a ori-caria autoritati, care ar voi se le cunosca.

Cu tote acestea, consiliulu pote decide pentru unu tempu marginitu secretulu decisiuniloru luate cu usile inchise. Acestu secretu este inse numai in privintia particulariloru, iar nu si a autoritatei.

ART. 59

In totu anulu Consiliulu comunalu, inainte de a se ocupa de budgetu, face unu raportu detailatu asupra administratiunei si asupra trebiloru comunei, care se va si publica.

ART. 60

Sedintiele consiliului sunt totu d'auna publice, candu va fi de tratatu o chuestiune de budgetu, de dari nuoi, de instrainare de vre in avere comunala, de contractare, de inprumuturi, de infiinteri de stabilimente de utilitate publica, si intr'unu cuventu de ori-ce chuestiune care atinge directu interessele comunale, fara a pune in jocu nici o persona.

ART. 61

Primarulu are politia adunariloru; elu are facultate de a pune se arestese si a tramite inaintea Tribunalului politienescu pe ori ce individu care aru veni se turbure liniscea si buna ordina a Adunarei, prin o purtare necuviinciosa.

ART. 62

Consiliulu comunalu face insusi regulamentulu seu de ordine si de serviciu interioru.

ART. 63

In acestu regulamentu, Consiliulu va hotara amenda, pentru acei din Membrii, carii aru lipsi la siedintie fara vre unu motivu primitu de majoritate. Productulu acestoru amenda va intra in cassa comunala.

ART. 64

Consiliulu comunalu nu pote delibera asupra obiecteloru straine atributiiloru sale.

Candu Consiliulu aru fi luatu o resolutie, abatuta de atributiile sale, seu care vatema interessulu generalu, capulu comunei este datoru a inchide siedintia si a insciintia pe Sub-prefectu, care va raporta ne'ntardiatu casulu Prefectului; pentru orasiele mencionate la Art. 47, insciintiarea se face catra Ministeriulu de Interne.

La assemene intemplare autoritatea pote suspenda punere in lucrare a unei resolutii a Consiliului si chiaru adunarile acestuia.

Comitetulu permanentu decide daca suspendarea pote fi mentinuta.

Atatu Prefectulu catu si Consiliulu comunalu potu apela la Ministeriulu de Interne, de resolutia comitetului permanentu, si Ministeriulu hotarasce luendu avisulu Consiliului de Statu.

Motivele suspendarei se comunica nemijlocitu Consiliului comunalu.

Daca anularea resolutiei Consiliului comunalu nu intervine pana in 60 dile de la comunicarea motiveloru, suspendarea este ridicata.

ART. 65

Domnulu pote, printr'o ordonantie motivata, sa anulese actele autoritatiloru comunale care aru fi abatute de atributiile loru contrarie legiloru, seu aru vetema interessulu generalu.

Cu tote acestea, actele aprobate de Comitetulu permanentu voru trebui a fi anulate in termenu de 60 dile de la data aprobarei.

Dupa trecerea acestoru 60 dile, actele Consiliiloru comunale nu potu fi anulate de catu prin puterea legislativa

ART. 66

Daca Consiliulu comunalu aru urma a se departa de atributiile sale, seu daca actele sale aru fi de natura a turbura ordinea publica, Domnulu pote pronuntia disolvarea Consiliului si anularea deliberatiuniloru sale; doue luni celu multu dupa disolvare se facu nuoi alegeri, in acestu intervalu afacerile comunei se administra de o comissiune numita de Guvernu si compussa de personele ce au intrunitu mai multe voturi la cea din urma alegere.

 

CAP. 8

ATRIBUTIILE CONSILIULUI COMUNALU

 

ART. 67

Deliberatiunile consiliului Comunalu cuprindu in de obsce priveghierea si aperarea tutuloru interesseloru speciale ale comunei, precumu si obiectele ce'i sunt supuse spre deliberare de autoritatile administrative superiore.

Consiliulu controlesa, destepta si ajuta pe Capulu comunei si pe agiutorii sei, in administratia trebiloru locale ale comunei. Deliberatiile consiliului sunt precedate de o cercetare prealabila candu Guvernului o judeca de trebuintia seu candu ea se prescrie de regulamentele administrative.

ART. 68

Deliberatiile Consiliului privescu:

a) Obiectele pe care le reguledie d'a dreptulu prin chibsuirile sale. Aceste chibsuiri devinu lucratore, daca in termenu de 30 dile nu s'au anulatu de Comitetulu permanentu, seu de Ministeriulu de Interne.

b) Obiectele asupra carora deliberarile Consiliului comunalu, pentru a se pute pune in lucrare, au trebuintia de aprobarea Comitetului permanentu seu a Ministeriului de Interne, de o ordonantie Domnesca seu de o lege.

c) Obiectele asupra carora Consiliulu este chiematu a 'si da numai socotintia.

d) Obiectele lasate regulerei Consiliului.

e) Obiectele asupra carora Consiliulu pote a'si esprima dorintiele sale.

ART. 69

Consiliulu reguledie prin deliberarea sa:

1) Pastrare, inbunetatire si chipulu administratiei averei comunale, pentru ca se nu se risipesca, se aduca pururea celu mai mare folosu putinciosu, si locuitorii comunei se se bucure de o potriva de rodurile ei.

2) Conditiile arenduiriloru (imposesieriloru) si a inchirieriloru proprietatiloru, producteloru si a venituriloru comunei, candu termenulu loru nu trece peste trei ani, precumu si conditiile adjudecatiiloru.

3) Chipulu intrebuintierei si inpartirea pasunei si a roduriloru comunale, si conditiile la care au a se supune fetiele inpartitore, afara daca aru urma reclamatiune in contra regulerei consiliului comunalu, candu atunci lucrarea este supusa aprobatiei Comitetului permanentu seu Ministeriului de Interne pentru cele septe orasie mentionate la articolulu 47.

4) De aru ave comuna padure proprie, chipulu inpartirei acestia intra locuitori, conformandu-se legiloru forestiere.

ART. 70

Ori-ce regulare a Consiliului comunalu asupra obiecteloru aratate in articolulu precedentu, se comunica nemijlocitu Sub-Prefectului de catra Capulu comunei, sub luare de adeverintie de primire spre a se transmite Comitetului permanentu. Daca acesta nu anulesa, pana in 30 dile de la data adeverintei, regularea Consiliului comunalu ca abatuta de legile si regulamentele administrative, seu dupa reclamatia vre unei fetie interessante, ea se pote pune in lucrare. Reclamantului 'i remane recursulu deschisu si peste acestu termenu.

Prefectulu statuendu in Comitetulu permanentu pote inse amana punere in lucrare a regulerei Consiliului comunalu inca alte 30 dile, facandu'i cunoscutu inaintea espirarei termenului anteiu.


ART. 71

Obiectele pentru care chibsuirea Consiliului comunalu este supusa aprobatiei formale a Comitetului permanentu, si in unele casuri chiaru dobandirea unei ordonantie Domnesci seu unei legi sunt urmetorele:

1) Budgetulu chieltueliloru comunale si mijlocele pentru a le acoperi.

2) Summele anuale ale venituriloru si ale chieltuieliloru comunale.

3) Cumperarile, instreinarile, schimbarile de averi nemiscatore seu de drepturi ale comunei, constituirea de ipotece (amanetarile), delimitatia si impartirea de nemiscatore in de a valmagie, afara daca acesta inpartire s'aru ordona de catra autoritatea juditiara.

Daca valoarea celoru de mai susu, intrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere incuviintiarea Domnesca.

4) Darea cu dobanda si intrebuintiarea baniloru comunei.

5) Conditiile inposessierei seu incherierei de nemiscatore ale comunei catra alte fetie, precumu si de acele pe care comuna insasi aru doi ale lua in posessie seu in chirie, daca termenulu aru intrece unu anu.

6) Asiediare, schimbare seu oborire de contributii comunale, si de regulamente atingetore de ele.

7) Proiectele de cladiri, de reparatii insemnate, seu de deramari ce aru voi se intreprindia comuna.

8) Deschiderea si inchiderea de ulitie si pietie publice, precumu si proiectele de aliniare.

9) Directia si deschiderea drumuriloru vecinale si laterale, potrivitu legiloru si regulamenteloru, si fara jicnirea legiloru privitore la espropriatiunea pentru folosintia publica.

10) Brudinile (taxe de poduri) si alte dari de asemene natura ce s'aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei.

11) Regulamentele seu tarifele atingetore de stringerea venitului, de inchirierea locuriloru de balciuri (iarmaroce), targuri, pietie si zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum si taxa cantarului, a mesuriloru si a cotitului.

12) Primirea daruriloru si a legaturiloru facute comunei, seu asiediaminteloru comunale, candu valoarea loru nu intrece dece mii lei.

De au urmatu reclamatii in contra darului seu legatului, aprobarea Comitetului permanentu se notifica totu odata partei reclamante pe calea administrativa.

Ori-ce reclamatie in contra aprobatiei Comitetului permanentu, trebe a se face celu multu in 34 dile dupa notificare.

Candu valoarea darului seu a legatului trece peste dece mii lei, primirea ei este supusa incuviintierei Domnului.

13) Ficsarea numerului si inpartirea parohieloru comunei, cercetarea si aprobarea budgeteloru parohieloru prelucrate de respectivele epitropi ale parohieloru.

La acesta lucrare voru fi ascultati preotii parohiei precumu si protoiereulu de care parohiele atarna.

14) Processele si invoielile comunei, precumu si tote obiectele, in privirea carora legile si regulamentele supunu deliberatiunile Consiliului comunalu aprobatiei Comitetului permanentu, a Ministeriului de Interne seu incuviintierei Domnului, ori dobandirei unei legi.

ART. 72

Deliberarile Consiliiloru comunale rurale, asupra obiecteloru aretate in articolulu precedentu, se adressedia de asemene Sub-prefectului, iar ale Consiliiloru urbane, la Prefectu; Prefectulu este datoru a le transmite nemijlocitu Comitetului permanentu spre aprobare. Se face esceptiune pentru acele septe orasie ale carora Consiliuri comunale se adressedia la Ministeriulu de Interne.

Comitetulu permanentu seu Ministeriulu refusendu aprobarea, Consiliulu comunalu pote apela la Consiliulu de Statu.

ART. 73

Obiectele asupra carora Consiliulu comunalu este chiematu a'si da numai socotintia, sunt urmatorele.

1) Proiectele de aliniare ale drumuriloru mari in intrulu orasieloru, targuriloru si sateloru.

2) Primirea daruriloru si legaturiloru facute asiedieminteloru de bine-facere, atarnate de comuna.

3) Autorisarea ce aru cere aceste asiedieminte de a se imprumuta, de a cumpera, de a schimba, de a instraina, de a porni processe, de a se invoi.

4) Intrunirea de sate, catune, slobodii, intr'o singura comuna, deslipirea unei sectii de satu, pentru a forma o singura comuna seu pentru a se lipi la o alta comuna.

5) Cererile de inpamentenire ale strainiloru domiciliati in comuna.

Nici o inpamentenire nu va pute fi ceruta daca nu va fi insotita de certificatu liberatu de Consiliulu comunalu unde postulantulu va fi petrecetoru.

6) In fine, tote obiectele asupra carora consiliile comunale sunt chiemate a'si da socotintia, prin legile seu regulamentele administrative, seu asupra carora s'aru consulta de catra administratia superiora.

ART. 74

Consiliile comunale potu a'si esprima dorintiele asupra tutuloru, obiecteloru de interessu localu.

Consiliile comunale nu potu a se pune in comuticatiune cu alte consilii comunale, de catu in chuestii de interesse locale reciproce; le este opritu a face seu a publica vre-o protestatiune, proclamatiune seu adresse.

ART. 75

Consiliile comunale delibera asupra summeloru presentate in fia-care anu de catra primarii seu Capulu comunei.

Ele cercetedia si ficsedia socotelile celoru alti functionari ai comunei fara prejuditiulu actiunei Comitetului permanentu, a Ministerului de Interne si a Curtei compturiloru.

ART. 76

In siedintiele unde se cercetedia summele Capului comunei, consiliulu insemnedia prin votu secretu pe acelu din membrii sei, carii are se inlocuiasca pe Capulu comunei in presedintia Consiliului.

Capulu comunei pote asista la deliberatiuni pentru a da lamuririle trebuitore, elu se retrage inse la votu.

Locu-tiitorulu seu in presiedintie tramite d'a dreptulu deliberatiunea sub-prefectului seu Ministrului de Interne pentru acele septe orasie aratate la Art. 47.

ART. 77

Consiliulu face regulamentele pentru administratia interioara a comunei si ordonantiele de politie comunala.

Aceste regulamente si ordonantie nu potu fi contrarie legiloru si regulamenteloru de administratie generala seu districtuala.

Copie dupa aceste se tramitu pana in 48 ore la comunele rurale Sub-prefectului, la comunele urbane Prefectului, pentru a o transmite comitetului permanentu, si pentru cele septe orasie Ministerului de Interne.

Consiliile comunale potu fixa pedepse pentru calcatorii regulamenteloru si ordonantieloru loru interiore, daca asemene pedepse n'aru fi hotarate inca de legi, ele insa nu voru pute intrece pedepsele de simple politie.

ART. 78

Consiliulu numesce:

1) Pe functionarii de ori-ce gradu in comuna.

2) Arhitectii si inpiegatii insercinati cu cladiri seu conservarea edificiiloru comunali.

3) Directorii si conservatorii de asiedieminte de folosintie publica, seu de petrecere, atarnate de comuna, precum si membrii tutuloru consiliiloru ce s'aru randui in privirea administratiei comunei.

4) Doctorii, chirurgii si veterinarii ce se intretinu cu chieltuiala comunei se numescu de Consiliulu comunalu, dintra cei recunoscuti de Consiliulu medicalu superioru, cu dreptulu de a esercita professiunea loru.

5) Professorii si institutorii scoleloru intretinute de comuna, se numescu de Consiliulu comunalu, dintra cei recunoscuti de Consiliulu superioru alu Instructiunei publice.

ART. 79

Consiliulu revoca seu suspenda inpiegatii platiti de comuna si a carora numire 'i este atribuita. Acestia insa potu apela la comitetulu permanentu.

ART. 80

Consiliile comunale ale orasieloru Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Braila, Ploiesci si Ismailu, in tote casurile prevediute prin articolulu de mai susu si in cele urmatore unde consiliile sunt datore a se adressa spre notificare seu aprobare catra Comitetulu permanentu, se voru adressa la Ministerului de Interne.

Stricandu Ministerului hotararea acestoru consiliuri seu refusandule aprobarea sa, ele potu a se adressa Consiliului de Statu si in de pe urma apela la Consiliulu Ministriloru.

ART. 81

Comunele 'si voru pastra vechile loru numiri. Preschimbarile nu se potu face de catu dupa cererea comunei, incuviintiata de Comitetulu permanentu, si aprobata prin decretu Domnescu.

 

CAP. 9

DESPRE PRIMARELE SI ATRIBUTIUNELE SALE

 

ART. 82

Fia-care comuna urbana seu rurala, are in capulu iei unu magistratu numitu Primarulu comunei.

ART. 83

Primarulu comunei in comunele rurale se alege de alegetorii comunei de odata cu membrii consiliului si se aproba de Prefectu; in comunele urbane se numescu de Domnu dintra acei trei Consilieri care voru fi intrunitu voturi mai multe la alegeri.

ART. 84

Puterea esecutiva alege si intereste dintru consilieri sese agiutore pentru orasiele ce trecu peste 40,000 locuitori, patru pentru orasiele pana la 15,000, trei pentru orasiele de la 15,000 pana la 6,000, duoi pentru comunele de la 6,000 pana la 3,000 suflete, si unulu pentru comunele mai mici.

ART. 85

Primarii comuneloru si agiutorele loru se re'noescu de odata cu membrii ce esu jumetate plusu unu, din duoi in duoi ani in comunele urbane, si la unu anu la comunele rurale, conformu Art. 32. In comunele urbane Primarulu se numesce dintra cei nuoi alesi conformu Art. 83, iar agiutorele dintra toti consilierii.

ART. 86

Tragere la sorti a membrilor ce esu, se va face in siedintia publica. Acesta siedintia se va anuntia celu putinu cu septe dile inaintea tragerei la sorti a membriloru ce esu.

Alegetorii nu se voru pute convoca pentru alegeri de catu peste 15 dile dupa ce se va publica numele membriloru esiti. Membrii ce esu voru functiona pana ce se va face nuoi alegeri.


ART. 87

Primarulu este singuru insercinatu cu administrarea comunei, elu pote inse delega parte din caderile sale unuia seu mai multi din agiutorii sei, ori in lipsa acestora la insusi unii din membrii comunei cu dritu de alegetoru.

ART. 88

Primarulu fiindu totu odata si unu delegatu alu administratiei centrale, se afla sub autoritatea Guvernului. Elu este unu magistratu insercinatu cu privigherea politiei, mantinerea ordinei publice, cu luarea tutuloru mesuriloru privitore la buna stare si linistea locuitoriloru comunei, si in sfarsitu cu ori-ce alte indatoriri ce i s'aru pune de lege.

ART. 89

Primarulu este insercinatu cu sub-autoritatea administratiunei superiore cu urmatorele indatoriri.

a) Cu publicarea si executarea legiloru si regulamenteloru generale.

b) Cu executarea messuriloru de assigurare publica.

c) Cu politia comunala a pietieloru publice, a stradeloru etc.

d) Cu conservarea si administrarea proprietatiloru comunei si a drepturiloru iei.

e) Cu articolile de indestulare publica.

f) Cu cautarea venituriloru, privegherea stabilimenteloru comunale, si cu comptabilitatea comunala.

g) Cu redactiunea budgetului si darea socoteliloru de chieltueli.

h) Cu propunerea catra Consiliu a crearei de nuoi venituri comunali.

i) Cu invoirea targuriloru, facerea contracteloru si adjudecarea lucrariloru comunale, conformu incheeriloru Consiliului comunalu, in marginea legiloru si a regulamenteloru in fiintia.

k) Cu infatisiarea drepturiloru comunale inaintea justitiei, ca reclamantu seu ca aperatoru, seu cu delegarea acestui dreptu catra omeni de specialitate.

j) Cu dressarea listeloru electorale.

ART. 90

Messurile luate de Primaru in cerculu atributiuniloru sale, se dau sub forma de dispositiuni.

ART. 91

In orasiele care trecu peste o populatiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de a incredintia privegherea si mentinerea ordinei publice unui anume functionaru de Politie, care in Bucuresti porta titlulu de Prefectu de politie, iar in cele-l-alte orasie de Capu, ori de Comissaru de politie.

ART. 92

Primarulu este insercinatu cu actele civile si le pote delega la unulu din agiutorii sei, seu la unulu din consilieri.

ART. 93

Primarulu este insercinatu cu judecati de contraventiuni de simpla politie, conformu legei de instructiune penale.

ART. 94

Nu potu fi Primaru nici agiutoru, functionarii Statului sub ori-ce denumire, seu intreprindatorii de venituri si lucrari publice ale comunei.

ART. 95

Primarii si agiutorii loru, potu fi suspendati de catra Prefecti in comunele mai josu de 3,000 locuitori; iar la cele de o mai mare populatiune numai de catra Ministerului de Interne.

Revocarea loru la comunele de mai putinu 3,000 locuitori, se face numai de catra Ministerului de Interne, iar la comunele ce trecu peste 3,000 locuitori, numai de catra Domnu.

ART. 96

Primarele are supra-vegherea ospiciiloru, biurouriloru de bine facere, sculeloru, casseloru de inchisore ale comunei, bisericiloru, intru catu se atinge de conservarea si intretinerea loru.

In privintia acesta, elu visitedia disele stabilimente de cate ori socoteste de cuviintia si arata Consiliului abusurile ce a descoperitu si inbunetatirile ce sunt trebuitore.

ART. 97

In casu de rescola, atrupamente ostile, de loviri grave facute pacei publice, seu de alte evineminte nepravediute, candu cea mai mica intardiere aru putea causa pericole seu pagube pentru locuitori, primarulu pote face regulamente si ordonantie politienesti (afara de orasiele unde sunt Prefecti, Capi si Comissari de politie) cu conditiune de a le comunica de indata Consiliului comunalu, si de a tramite de indata copie catre Prefecti, aleturandu'i si motivele pentru care elu a credutu a se dispensa de a recurge la Consiliu. Esecutiunea va putea fi suspendata de catra Prefectu seu Sub-prefectu.  Aceste regulamente si ordonantie voru conteni de indata de a ave efectu, daca nu voru fi interite de Consiliulu comunalu in cea anteiu a sa siedintia.

ART. 98

Primarulu este insercinatu cu ingrijirea de a feri si a opri intemplarile ce aru putea fi ocasionate de furiosii si nebunii lasati in libertate.

Daca va fi necessitate, Primarulu pote ordona depunerea furiosului seu a nebunului cu a caruia padia si ingrijire nu s'aru insercina familia, intr'o casa de sanatate seu ospiciu, cu acesta inse de a instiintia in termenu de trei dile pe Procurorulu de lange Tribunalulu judetiului.

ART. 99

Primarele are datorie de a priveghea personele si locuintiele dedate prostitutiunei. Elu ia tote messurile cuvenite pentru a assigura sanatatea, moralitatea si linistea publica:

Consiliulu face in privintia acesta regulamentele ce le socoteste trebuitore si folositore.

ART. 100

Politia spectacoleloru apartine Primarului; elu pote opri in inprejurari grave ori-ce representatiune pentru a assigura padia linistei si a moralitatei publice.

Primarele esecuta regulamentulu facutu de Consiliulu comunalu in privintia spectacoliloru.

Consiliulu priveghedia de a nu se da nici o representatiune contrarie ordinului publicu.

ART. 101

Primarulu, seu in lipse'i agiutorulu delegatu de elu, verifica celu putinu odata pe luna starea casei comunale.

Elu redigie unu procesu verbalu de verificari care si 'lu supune Consiliului comunalu.

ART. 102

Primarele pote suspenda pentru unu termenu ce nu va trece inse peste sese septamani, pe inpiegatii comunei, afara inse de Secretaru (scriitoru) si perceptoru (strangatoru de dari).

La casu de necesitate de a se suspenda unulu din acesti functionari, Primarele propune acesta messura Consiliului.

ART. 103

Primarele priveghedia la pastrarea archivelor, titluriloru, documenteloru comunei si registreloru starei civile si priveghedia ca aceste acte se nu se perdia, seu se se instrainedie din depositu. Unu indoitu inventariu se face despre tote aceste acte.

ART. 104

Regulamentele, ordonantiele, corespondentiele, fie ale Consiliului, fie ale Primarului, se subscriu de catra primariu seu agiutorulu ce'lu inlocuesce, si se contrasemnedia de Secretaru.

Daca casulu s'a hotaratu in Consiliu acesta se mentionedia in publicatiune si in cele-l-alte acte.

ART. 105

Regulamenetele si ordonantiele Consiliului seu ale Primarului se publica prin ingrijirea Primarului prin proclamatiuni si afisie.

In sate publicatiunea se face prin citirea in publicu la esirea din biserica si la casa comunala. Aceste regulamente devinu indatoritore a cincea di dupa publicatiunea loru, afara de casurile candu termenulu va fi determinatu prin insusi regulamentulu seu ordonantia data.

Aceste regulamente si ordonantie se dau in forma urmatore:

Primarulu (seu Primarul si Consiliulu comunalu din comuna ................. judetiulu ....... plassa ..... hotarasce seu ordona ..........................

ART. 106

Primarii sunt platiti din cutia comunala. Lefile loru se hotarascu de catra Consiliulu comunalu, Comitetulu permanentu inse are dreptul de a modifica catimea loru in proportiune cu greutatea functiunei si cu midlocele comunei. Agiutorii sei voru avea numai o diurna pentru dilele in care voru fi lucratu.

ART. 107

Semnulu distinctivu al Primariloru comunali va fi "o esiarpa cu culorile nationale" purtata la cingetore.

ART. 108

In casu de rescola, de atrupamente ostile, seu de loviri grele, facute pacei publice, Primarulu seu acela ce'lu inlocuesce, va pute cere d'a dreptulu interventiunea puterei armate comunale seu a autoritatei militare carii voru fi datore a se conforma acestei cereri.

Cerirea va trebui a fi pururea facuta inscrisu.

 


CAP. 10

DESPRE SECRETARULU (SCRIITORULU) CONSILIULUI COMUNALU

 

ART. 109

In fia-care comuna urbana este un Secretaru, in fia-cara comuna rurala este unu Scriitoru. Acestu functionaru este numitu, suspendatu si revocatu de catra Consiliulu comunalu.

Numirile suspendarile si revocarile, trebe a fi incuviintiate de Comitetulu permanentu.

Suspensiunea pote inse fi aplicata provisoriu de catra Consiliulu comunalu.

ART. 110

Afara de casurile de bola seu de serviciu publicu nesalariatu, candu absentia Secretarului seu a scriitorului va dura mai multu de o luna, acela care il va fi inlocuitu se va bucura de salariulu seu.

ART. 111

Consiliulu comunalu, cu apreciatiunea Comitetului permanentu, hotarasce salariulu secretariloru si alu scriitoriloru.

ART. 112

Secretarulu si scriitorulu este in specialu insercinatu cu redactiunea processeloru verbale, si cu transcriptiunea tutulor deliberatiuniloru. Elu pentru acesta tene unu registru sub-scrisu si parafatu de Primarulu comunei.

Processele verbale transcrise sunt adeverite de Primaru si de secretaru seu scriitoru.

ART. 113

Secretarulu (scriitorulu), este datoru a se conforma cu instructiunile ce'i sunt date, fie de Consiliu, fie de Primaru, seu de agiutorulu ce'lu inlocuesce.

 

CAP. 11

DESPRE PERCEPTORULU SAU STRINGATORULU DARILORU COMUNEI

 

ART. 114

Consiliulu comunalu numesce, suspenda seu rovoca pe perceptoru, inse cu apreciatiunea Comitetului permanentu.

ART. 115

Consiliulu comunalu hotarasce onorariulu seu alte trebuintie ale perceptorului. Totu Consiliulu comunalu hotarasce garantia ce este a se cere de la dinsulu.

ART. 116

Primaru priveghedia ca acesta garantie, o data hotarata, se fia, depusa si re'noita la casu de trebuintia.

ART. 117

Perceptorulu este insercinatu singuru si pe rasunderea sa, a efectua recetele comunale si a achita dupa mandate regulate, chieltuielile ordonantiate pana la summele speciale ale fia-caruia articolu alu budgetului seu alu creditului specialu.

 

CAP. 12

DESPRE CHIELTUELILE COMUNALE

 

ART. 118

Cheltuelile comuneloru se inpartu in obligatorii si facultative.

ART. 119

Consiliulu comunalu este tenutu de a cuprinde anualu in budgetu tote acele chieltueli, cate sunt rostite de legi ca obligetore.

Cele mai de capitenie sunt urmatorele:

a) Intretinerea localului Primariei si chieltuiala cancelariei comunei.

b) Chieltuelile de tiparu in trebuintia comunei.

c) Abonamentulu la gazeta oficiala.

d) Chieltuelile pentru recensiunea populatiunei.

e) Chieltuelile pentru registrele Statului civilu, si partea tabeleloru statistice privitore la comuna.

f) Plata Primarului, a perceptorului comunalu, si a insercinatiloru cu stringerea acsidieloru.

g) Plata guardistiloru, a sergentiloru, a pompieriloru, a vataseiloru si a celoru-l-alti functionari de comune urbane, seu rurale.

h) Plata si chieltuelile oficiului, comissariloru si inpiegatiloru politiei, precumu sunt determinate de legi.

i) Pensiunile functionariloru municipali si comunali.

k) Cheltuelile de chirii si reparatiile localului judecatoriloru de plasi (ocole), precumu si cumperarea si intretinerea mobilierului.

l) Chieltuelile instructiunei publice, conformu legiloru.

m) Lefa preotiloru si a altoru servitori ai bisericiloru, acolo unde bisericile nu au venituri proprii indestuletore.

n) Cheltuiala si intretinerea ospiciiloru, a saraciloru neputinciosi, a copiiloru gesiti, a caseloru de poprela.

o) Reparatiunile cele mari si mici ale edificiiloru comunali, afara de cladirile militari si edificiile consacrate cultului, ale carora constructiuni se cuvine a forma obiectulu de contributiuni estraordinarie.

p) Ingredirea cimitireloru, intretinerea si mutarea loru in casurile hotarate de legi si de regulamentele de administratiune publica.

q) Cheltuielile pentru iluminarea si pavarea stradeloru, pentru ape, gradini si plantatiuni publice si alte asemene.

r) Cheltuelile pentru planuri si alinieri.

s) Cheltuelile consiliului de esperta in comunele unde se voru institui prin legi.

t) Contributiunile si platile stabilite de legi, asupra averiloru si venituriloru comunale.

u) Plata datoriiloru a caroru se pote cere plata; si in generalu tote cele-l-alte chieltuieli puse prin dispositiuni de lege in sarcina comuneloru.

ART. 120

Candu una din chieltuelile obligetore interessedia mai multe comune, ele contribuescu la densele in proportiune cu interessulu ce'lu au in ele, in casu de refusu seu de neintelegere asupra proportiunei acestui interesu, si asupra sarciniloru ce sunt de purtatu, Comitetulu permanentu intervine si hotarasce, lasendu inse partiloru interessante recursu catra Ministeriulu de Interne. Daca inse obiectulu se atinge de comune din judete deosebite, chuestiunea se hotarasce de Domnu dupa raportulu Ministeriului de Interne.

ART. 121

In tote comunele, candu Consiliile comunale aru cauta a se feri de plata datoriiloru obligetore ce legea pune in sarcina loru, refusendu alocatiunea loru in totulu seu in parte Comitetulu permanentu, dupa ce va fi ascultatu pe Consiliulu comunalu, va inscrie ex-oficio chieltuela la budgetu, in proportiune cu trebuintia.

Consiliulu comunalu va putea apela la Ministeriulu de Interne.

ART. 122

In orasiele Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Braila, Ploesci si Ismailu, inscrierea acestoru chieltueli se va face ex-oficio de catra Ministeriulu de Interne. Consiliulu comunalu va putea apela la Consiliulu Ministriloru, care va hotara dupa ce va avea avisulu Consiliului de Statu.

 

CAP. 13

DESPRE VENITURILE COMUNALE

 

ART. 123

Consiliulu comunalu este datoru a inscrie anualu in budgetu si specificendu-se tote veniturile comunei, precumu si acelea care legea 'i atribue, acelea ce ea 'si creasa din nou, si escedintele aniloru trecuti.

ART. 124

Fia-care comuna are dreptulu a se inpune estraordinaru; acesta se hotarasce de catra Consiliulu comunalu, prin majoritatea absoluta a tutuloru membriloru.

Noua contributiune, inainte de a se pune in lucrare, se afisiesa in cursu de 15 dile la usia casei comunale, spre a se pute cunosce de contribuabilii ce s'aru socoti loviti, seu prin noua dare seu prin cotisatiune, voru putea reclama la Consiliulu comunalu.

Ori-care se fie hotararea Consiliului asupra acestoru reclamatiuni, Consiliulu odata cu processulu verbalu ce va trebui sa'si inchee despre noua dare, va fi datoru a tramite Comitetului permanentu si tote cererile si reclamatiunile ce va fi primitu in contra noueloru dari.

ART. 125

Nouele contributiuni nu se voru pute stringe de catu dupa ce cu avisulu Comitetului permanentu se va fi incuviintiatu stringerea loru prin Ministerului de Interne, la comunele rurale si ordonantia Domnesca, la comunele urbane.

 

CAP. 14

DESPRE COMPTABILITATEA COMUNALA

 

ART. 126

Consiliulu comunalu alu fia-caria comuna urbane seu rurale se aduna in fia-care anu la 2 Maiu, spre a proceda la regularea provisorie a socoteliloru anului trecutu.

Elu se aduna la 1 Septemvrie, spre a delibera asupra budgetului chieltueliloru si alu venituriloru comunei pe anulu viitoru.

ART. 127

Budgetele si socotelile comuneloru se depunu la casa comunala, unde fia-care contribuabilu pote lua comunicatie de ele.

Aceste budgete si socoteli se voru si publica si anume prin afise tiparite, de cate ori disele budgete voru fi de o suma, ce va trece peste 50,000 lei, iar neajungendu acesta cifra, publicarea se face numai prin afisie scrise si lipite la usia casei comunale.

ART. 128

Budgetele si socotelile se supune de catra Primaru aprobatiunei comitetului permanentu, iar pentru cele septe orasie Ministerului de Interne, carele incuviintiadia cu reserve inse a cercetarei definitive a socoteliloru de catra Curtea de compturi.

Ori ce alocatiune pentru o chieltuiala facultativa, care va fi fostu redusa de catra Comitetulu permanentu, nu va pute fi chieltuita de catra Primaru, fara o noua deliberatiune a Consiliului comunalu.

Consiliile comunale sunt datore, candu supunu budgetulu si socotelile loru la aprobatiunea Comitetului permanentu, ca ele au fostu publicate si afisiate.

ART. 129

Socotelile trebe a fi transmise in fia-care anu Comitetului permanentu, inainte de 1 Iulie. Budgetele trebe a fi tramise inainte de 15 Octomvrie.

Comitetulu permanentu va tramite comissari pe compta personala a autoritatiloru comunale care aru fi intardiatu cu tramiterea socoteliloru si a budgeteloru.

ART. 130

Candu prin inprejuraru neprevediute, o administratiune comunala va fi recunoscutu necesitatea de a face o chieltuiala care nu era alocata in budgetu, acesta va face obiectulu unei cereri speciale catra Comitetulu permanentu.

ART. 131

Nici o plata din cassa comunala nu se va putea face, de catu in puterea unei alocatiuni cuprinsa in budgetu, incuviintiata de Comitetulu permanentu, seu a unui creditu specialu incuviintiatu de acesta si Comitetu permanentu.

Nici unu articolu din chieltuelile budgetului, nu pote fi covarsitu si nici unu virementu nu se pote face fara invoirea Comitetului permanentu.

ART. 132

Cu tote acestea, Consiliile urbane seu rurale potu face chieltueli reclamate de inprejurari neaparate si neprevediute, luendu intr'acesta o resolutiune motivata, care trebue a fi de indata adressata Comitetului permanentu seu Ministerului de Interne pentru cele septe orasie mai mari.

In casulu candu cea mai mica intardiere aru ocasiona o paguba vederata, Primarulu pote, sub rasunderea sa, face trebuitorele chieltueli, cu indatorire inse, ca de indata se incunosciintiedie consiliulu comunalu care delibera daca primesce seu respinge chieltuiala, si Comitetulu permanentu pentru a aproba. Mandatele asupra casei comunale, ordonantiate de Primari trebe se fie subscrise de elu, seu de inlocuitorulu seu si contrasemnate de Secretarulu seu scriitorulu comunalu.

 

DISPOSITIUNI TRANSITORII

 

Tote consiliile Urbane si Rurale dupa noua legiuire se voru re'noi in totimea loru in cursulu anului alu punerei in lucrare a legei de fatie.

Guvernului va determina epocile in care trebe a se efectua operatiunile electorale relative la confectionarea listeloru, la anteia convocare a adunariloru alegetoriloru comunali, precumu si epoca alegeriloru, observendu termenile prescrise de art. 28, 29, 30, 31 inclusivu, pentru formarea listeloru si de art. 32, 33, pentru convocarea alegetoriloru.

La anteiele alegeri, in orasiele de resedintie, Biuroulu principalu se va presida de catra presiedintele Tribunalului de anteia instantia. Daca voru fi mai multe sectiuni, fia-care va fi presidata de catra unu judecatoru din Tribunalulu de anteia instantia.

in comunele unde nu sunt Tribunaluri de anteia instantia, Biuroulu se va presida de catra celu mai in virsta si de catra preoti.

Pentru cele-l-alte dispositiuni se voru observa formele prescrise prin aceste legi.

Presiedintii si membrii consiliului Municipalu si Comunalu aste-di esistente, voru urma a 'si indeplini functiunile in cuprinderea legiloru anteriore pana candu ei voru fi inlocuiti conformu cu legea actuala.

Acesta lege s'a votatu de Adunarea generala a Romaniei, in Sedinta de la 9 Martie anulu 1864, si s'a adoptatu cu majoritate de patru-deci si trei voturi, contra de patru.

 

---------

| L. S. | (semnatu)        Vice-presiedinte L. Catargiu

---------

Secretaru A. I. Arionu.

 

Facemu cunoscutu si ordonamu ca cele de fatia investite cu sigilulu Statului si trecute in Buletinul legiloru (in Monitorulu Oficialul), se fie adressate Curtiloru, Tribunaleloru si Autoritatiloru administrative, ca se le inscrie in registrele loru, se le observe si se face a se observa, si Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justitiei este insercinatu a priveghia publicarea loru.

Datu in Bucuresci, la 31 Martie, 1864.

 

ALECSANDRU ION

 

---------

| S. D. |

---------

 

Ministru Secretaru de Statu

la Departamentulu de Interne,

M. Kogalniceanu.

 

Ministru Secretaru de Stat

la Departamentulu Justitiei

(ad-interim).

P. Orbescu"