Telefon: +4.0722.556.897

Unitatea administrativă de comună a fost legiferată pe teritoriul României începand cu 31martie 1864, în perioada Vechiului Regat, după Unire ea fiind extinsă și pe noile teritorii. Legea 394/1864 a fost promulgata de Alecsandru Ioan Cuza si a introdus notiunea de comuna si primar.

 

Iata textul legii, in limbajul vremii:

" ALECSANDRU IOAN I

 

cu mila lui Dumnedeu si vointa nationala

Domnu Principatelor-Unite-Romane.

 

La toti de fata si viitoriu sanatate.

 

Luandu in consideratie raportulu cu No. 8,433, alu Domnului Ministru Secretaru de Statu la Departamentulu de Interne, pe lange care Mi s'a presentatu spre interire Proiectulu de lege, Comunala votatu si adoptatu de Adunarea legislativa

 

Amu interitu si interimu, promulgatu si promulgamu ce urmedia:

 

CAP. 1

FORMAREA COMUNEI

 

ART. 1

Tote satele, orasiele si orasielele (tergurile) Romaniei, voru forma pe viitoriu comune indipendinte, supuse legei de fatie.

Comunele se inpartu in comune rurale, compusse din unul sau mai multe sate catune etc. si In comune urbane, adica orasie si orasiele.

ART. 2

Comuna ingrijesce singura interessele sale si se administra de sine in marginea legiloru. Ea formedia o persona juridica.

ART. 3

Totu locuitorulu face parte dintr'o comuna si contribue la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afara de unu centru de populatiune, sunt indatoriti se se inscrie si se faca parte din comuna cea mai apropiata de locuintia loru.

ART. 4

Nici o comuna nu va pute numera mai putinu de una suta familii seu cinci sute locuitori.

Satele care nu voru ajunge la acestu numeru, precum si catunele si locuintiele isolate, se voru uni cu comuna cea mai apropiata.

Satele carii, avendu mai putinu de una suta familii, aru declara ca potu se sustine singure sarciniele comunale, se voru pute recunosce ca comune.

ART. 5

Neputendu o comuna purta singura tote sarcinele ce 'i sunt inpuse, va ave dreptulu se se intrunesca cu una, seu mai multe comune vecine, spre a forma numai o singura comuna in privintia acelor sarcini.

Asemene si candu administratiunea unei comune aru intempina dificultati din causa prea marei intinderi seu prea marelui numeru de familii domiciliate in intrulu ei, comuna se va pute subdesparti in mai multe sectiuni, dara care totusi, in interessele cele mari si in raporturile sale esteriore, va infatisia una si singura comuna, si va ave o unitate de administratiune.

Nici o intrunire seu deslipire a unei comune nu se va pute face de catu din trei in trei ani, socotindu-se de la anteia classificare.

ART. 6

Tote intrunirile si deslipirile despre care se vorbesce in articolulu de mai susu, nu se voru pute efectua de catu dupa urmatorele moduri:

Consiliulu comunalu, despre care se va vorbi mai la vale, alu comunei care aru dori intrunirea sea cu o alta comuna, seu deslipirea uneia din partile sale, va fi datoru a esamina prealabilu chuestiunea, consultendu si pe cei mai inpusi dintra contribuabilii comunei. Asemene consultare se va face si de catra Consiliele celor-l-alte comune interessate in chuestiune.

La casu de invoirea tutuloru partiloru interessate, Consiliele comunale respective vor constata decisiunea luata prin unu procesu verbalu, care se va aduce la cunoscintia Prefectului; Prefectulu, in urma chibsuirei facuta cu Comitetulu permanentu, va raporta Ministeriului de Interne, spre a se interi lucrarea prin ordonantie Domnesca, iar la casu de contestatiune din partea unia din partile interessate, chuestiunea se va supune aprobarei Comitetului permanentu de districtu, remaindu decisiunea definitiva la acestu din urma.

Comitetulu permanentu aflendu nedomirire in hotararea chuestiunei, va pute numi o Comisiune consultativa compussa dintra membrii cei mai luminati ai comuneloru interessate; acea Comissiune intrunindu-se cu Consiliele comunale respective sub presedintia Sub-prefectului arondisimentului in care se afla comuna care cere intrunirea seu deslipirea, va espune resultatulu deliberatiunei printr'unu prescriptu-verbalu, care se va comunica Comitetului permanentu.

ART. 7

Ori ce intrunire seu deslipire de comuna ar modifica circonscriptiunea unui districtu, nu se va pute pronuncia de catu prin o lege.

ART. 8

Averea proprie a comunei intregi, seu a unei parti din comuna care se intrunesce cu o alta comuna vecina, remane a sa proprie.

ART. 9

Classificarea comuneloru in rurale si urbane, dupa cuprinderea Art. 1. se va face de catra Guvernu si se va supune Camerei in cea anteiu sessiune dupa promulgarea acestei legi.

Nici o schimbare in classificarea acesta nu se va pute apoi face de catu, in intervalulu de cinci in cinci ani, totu prin lege.

 

CAP. 2

DATORIILE COMUNELORU

 

ART. 10

Fia-care comuna este datore a ave o casa a comunei numita Primarie.

ART. 11

Fia-care comuna este datore a ingriji de cultulu, de biserica seu de bisericele religiunei la care apartine. Ea este datore a plati pe preotii si servitorii bisericiloru sale. Nimeni inse nu este indatoratu se contribue pentru serviciulu unui cultu care nu este alu seu.

ART. 12

Contributiunea pentru serviciulu cultului va fi deosebita de cele-l-alte dari.

ART. 13

Fia-care comuna este datore a ingriji de neputinciosii sei si de copii gesiti.

ART. 14

Fia-care comuna va fi datore a ave una seu mai multe scole de baeti si de fete, conformu dispositiiloru legei de instructiune publica.

ART. 15

Fia-care comuna urbana va ave un corpu de pompieri bine disciplinati, instruiti la mestesiugulu loru si inarmati.

ART. 16

Fia-care comuna urbana de la 6,000 locuitori in susu va ingriji a ave unu spitalu pentru bolnavi seu scapetati, in marginile trebuintieloru si mijlocelor sale, daca nu esista spitalu centralu, si fara a se prejudeca subsidiile ce asemene spitalu comunalu aru primi din casa judetiului seu a Statului.

ART. 17

Fia-care comuna rurala de la 500 locuitori in susu, va fi datore a ave tauri, armassari si berbeci de soiu, pentru inbunatetirea viteloru.

Asemene fia-care comuna rurala este datore a ave o gradina de plantatiune pentru respendirea dudiloru (agudiloru.)

 

CAP. 3

COMPUNEREA AUTORITATEI COMUNALE

 

ART. 18

Fia-care comuna este represintata prin unu Consiliu comunalu, a caruia compunere, alegere si atributiuni se determine mai josu.

Administratiunea trebiloru fia-caria comune este incredintiata unei persone care porta numele de "Primarulu comunei".

Atributiunile acestui magistratu se voru determina mai josu.

ART. 19

Consiliulu comunalu se compune de cinci Membrii seu consiliari in comunele pana la 1,500 locuitori.

*T*

De 7  Membrii seu Consiliari in acele de la 1,500  pana la 3,000 locuitori.

De 9  Membrii           -  de la 3,000 pana la 5,000.

De 11 Membrii           -    5,000 pana   15,000.

De 13 Membrii           -   15,000 pana   30,000.

De 15 Membrii           -   30,000 pana   50,000.

De 17 Membrii           -   50,000 pana  in susu.

*ST*

ART. 20

Nu potu fi Consiliari in comunele urbane cei ce nu sciu scrie si ceti.

 

CAP. 4

DESPRE ALEGATORII COMUNALI

 

ART. 21

Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei.

ART. 22

Sunt alegetori in comuna:

a) Romanii ce se afla in conditiunile stipulate prin legea de fatia.

b) Strainii carii voru fi dobinditu inpamentenirea mica.

c) Toti acestia voru trebui se aiba virsta legiuita, se fia domiciliati in comuna cu sese luni inainte si se platesca catra Statu contributiunea directa in urmatorea proportiune:

*T*

in comunele rurale o dare catra Statu de ......................... lei 48.

in comunele urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitori, .............  "  80.

in acele de la 15,000 in susu, ...................................  " 110.

*ST*

Aceste inposite in comunele urbane se compunu de 48 lei contributiunea personala si de sossele, iar restulu de inpositu fonciaru.

d) Sunt asemene alegetori, patentarii pana la a cincea classa inclusivu, carii se voru bucura de calitatile insemnate la litera a, si b, si carii voru ave virsta si timpulu domiciliului prescrise la litera c).

ART. 23

Contributiunile platite de catra femeie se potu tinea in sama barbatului asemene si contributiunile platite de catra minorii tatalui loru.

Vaduva va pute, de va voi, socoti fiului seu celui mai mare, seu ginerului seu, contributiunile ce platesce spre a'i procura dreptulu de alegetoru.

ART. 24

Dreptulu de alegetoru se constata dupa catimea contributiuniloru platite in cursulu anului espirata inaintea alegerei.

ART. 25

Sunt alegatori fara nici unu censu (contributiune), toti preotii, professorii si institutorii de ori ce gradu, doctorii si licentiatii, advocatii, medicii, inginerii, arhitectii, toti acestia avendu diplome liberate, seu recunoscute de Guvernu, precum si functionarii civili seu militari retrasi din serviciu, carii voru justifica sa primescu o pensiune anuala de 2,000 lei celu putinu.

ART. 26

Israelitii pamenteni, pana ce voru areta ca au simtimentile si moravurile romanesci si pana la o modificare a legei de fatie, nu voru pute esercita drepturile comunale de catu in conditiunile urmatore:

a) Daca servindu in armata Ramana au dobanditu rangulu de sub-oficeru.

b) Daca a seversitu cursulu de colegiu seu de facultate in Romania.

c) Daca dupa studii regulate a dobanditu de la o facultate straina diploma de doctoru seu de licentiatu in ori ce specialitate, trebuindu inse ca acesta diploma sa fia recunoscuta de Guvernului Terei.

d) Daca a intemeiatu in Romania o fabrica seu o manufactura folositore Terei si care ocupa celu putinu 50 meseriasi.

NOTA! Acest site folosește cookies.

Continuarea navigarii inseamna acceptul. Learn more

I understand

Va multumim ca vizitati website-ul nostru. Speram ca veti fi incantati sa aflati mai multe despre Cabinet de Avocat Emil Tatu, precum si despre serviciile si produsele noastre.
Dorim sa va informam ca Cabinet de Avocat Emil Tatu este in curs de inregistrare ca si Operator de date cu caracter personal.

Prin aceasta “Politica de confidentialitate” ne angajam sa furnizam utilizatorilor informatii clare si complete despre datele pe care le colectam prin intermediul domeniului web www.avocatconstanta.com si despre modul in care aceste date sunt stocate si folosite de catre compania noastra, dar si de catre partenerii nostri (retele de publicitate). “Politica de confidentialitate” explica, de asemenea, modul in care utilizatorul poate gestiona preferintele legate de navigarea pe Internet si politica de cookies.
Cabinet de Avocat Emil Tatu respecta dreptul la intimitate al persoanelor care viziteaza site-ul nostru si comunica cu noi pe cale electronica. Am dezvoltat astfel aceasta “Politica de confidentialite” cu scopul de a va informa asupra modului in care www.avocatconstanta.com colecteaza, foloseste si proceseaza informatiile cu caracter personal.
Prin folosirea acestui site, sunteti de acord cu practicile descrise in aceasta “Politica de Confidentialitate”. Daca nu sunteti de acord cu aceasta politica de confidentialitate, va rugam sa nu utilizati acest site. Ne rezervam dreptul de a face modificari la aceasta politica de confidentialitate in orice moment. Orice modificari vor fi postate in aceasta politica de confidentialitate, iar modificarile se vor aplica pentru activitati si informatii colectate ulterior publicarii. Va incurajam sa revedeti periodic aceasta politica de confidentialitate pentru a va asigura ca sunteti informati cu privire la orice schimbari si la modul in care informatiile pot fi utilizate.
Informatii colectate de www.avocatconstanta.com
Pentru a realiza campanii publicitare mai apropiate de interesele dumneavoastra prin intermediul unor terte parti, in speta reteaua de publicitate Google, colectam o adresa IP, paginile web vizitate, data si ora la care au fost vizualizate, cat si interactiunea cu continutul de pe acest domeniu web, respectiv www.avocatconstanta.com. Tehnologiile folosite pentru a colecta aceste date sunt cookies.
Ce sunt cookie-urile?
Un “Internet Cookie” (termen cunoscut si ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur si simplu“cookie”) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet “pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard-disk-ul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului. Datorita cookie-urilor, site-ul retine, pe o perioada de timp, actiunile si preferintele dumneavoastra (login, limba, dimensiunea caracterelor si alte preferinte de afisare). Astfel nu mai trebuie sa le reintroduceti ori de cate ori reveniti la site sau navigati de pe o pagina pe alta.
Cum si de ce folosim cookie-uri?
Folosim cookies pentru a imbunatati utilizarea si functionalitatea site-urilor noastre si pentru a intelege mai bine modul in care vizitatorii utilizeaza aceste site-uri, precum si serviciile oferite de catre acestea. Stocarea de cookies pe calculatorul dumneavoastra ne ofera o modalitate usoara si convenabila pentru a personaliza sau a imbunatati experienta dumneavoastra pe site-urile noastre si pentru a face urmatoarea vizita mai placuta.
Cum pot opri cookie-urile?
Utilizatorii isi pot configura browserul sa respinga fisierele cookie. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite sectiuni sau pagini ale site-ului impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. Mai multe informatii despre cookie-uri puteti gasi pe site-ul www.allaboutcookies.org sau http://www.youronlinechoices.com/ro.

Ce tipuri de Cookie-uri sunt folosite?
In urmatorul tabel gasiti clasificarea si descrierea Cookie-uri folosite pe site-ul www.avocatconstanta.com:

 

Utilizam aceste informatii descrise mai sus si pentru a personaliza mai bine tipul de publicitate pe care un utilizator l-ar putea vedea pe alte domenii web. De asemenea, colectam date anonime din cookies, in scopul de a identifica cat mai multe segmente de public, lucru care ii permite retelei de publicitate Google sa selectioneze cat mai relevant audienta online.
E-mail marketing
In urma rezervarilor pe care vizitatorii le fac pe site-ul nostru prin modulul de rezervari, dar si prin intermediul tuturor formularelor de pe site, www.avocatconstanta.com colecteaza adresele de email, insa le pastreaza confidentialitatea, cu scopul de a va trimite newslettere despre noutati si oferte, oferind in acelasi timp optiunea de dezabonare prin intermediul fiecarui newsletter. Va asiguram ca adresele de email folosite de dumneavoastra pe site nu vor fi instrainate catre terte parti.
Daca Cabinet de Avocat Emil Tatu a obţinut in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, Cabinet de Avocat Emil Tatu poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare, cu condiţia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial. Fiecare e-mail trimis de Cabinet de Avocat Emil Tatu va da de fiecare data posibilitatea de a refuza in orice moment continuarea primirii unor e-mail-uri cu subiect de marketing.
Pentru orice solicitare sau intrebare privind datele dumneavoastra cu caracter personal, va rugam sa ne contactati prin e-mail la emil.tatu@avocatconstanta.com, sau prin telefon la 0722.556.897.